April | 2006 | My Weblog

am impresia că nu prea mai ştiu nici eu ce se întâmplă de fapt… dar cred că dintr-o dragoste foarte mare şi o pasiune nemarginită pentru oraşul ăsta mă tot gândesc la ce şi cum se mişcă şi încotro se mişcă oraşul meu!

suntem foarte puţini şi vom fi şi mai puţini, iar oamenii au cele mai false pretenţii şi nu ştiu dacă e neapărat cazul să fie aşa… pretenţii alimentate de infatuare! prea puţini sunt interesaţi de oraş şi ca vibe-ul şi mişcarea să rămână cât-de-cât neatinse…

parcă am ajuns la capătul puterilor… totul s-a cam împuţit: muzica, arhitectura, fotbalul, cursul firesc al vieţii din afara privatului!

tocmai ascult the clash — guns of brixton, mă cutremur discret şi mă proiectez într-o timişoara fără elemente negative, cu oamenii prietenoşi şi relaxaţi… mi-aş fi dorit ca timişoara să nu fi fost murdărită de atâţia oameni care nu au nici în clin nici în mânecă cu oraşul ăsta!!!

este total nedeontologic ceea ce spun acum, sociolog fiind, dar nu-mi pot stăpâni starea de neajuns care îşi pune amprenta zilnic pe întregul oraş! îmi pare rău să observ că inclusiv între cei care au pretenţia că fac parte dintr-un curent deosebit există frustrări dintre cele mai diverse, lucru care dă o notă negativă nuanţată convieţuirii!

a apărut la un moment dat o scriere a unei tipe din moldova (dincolo de carpaţi, nu dincolo de prut), în care-şi povestea trăirile vis-á-vis de timişoara şi de reacţia timişorenilor la ce înseamnă moldova şi oamenii de acolo! nu mă interesează! ceea ce mă interesează e că nu sunt numai valori în moldova, aşa cum nu sunt nici la cluj napoca, nici la timişoara, iar toate poveştile despre moldoveni şi olteni nu au fost inventate acum, ci se bazează pe o istorie de 50 de ani!!! nu s-au inventat “sârmele” după 1990, nu s-a inventat lenea şi nici mizeria după 1990… eu încă nu am fost în moldova, iar prin oltenia doar am trecut şi nu am nicio tragere către zonele astea! oare de ce se degradează şi timişoara şi oare de ce s-a degradat în ultimii 20 de ani? nici nu mă gândesc cât de uşor mi-e să trec graniţa şi să mă bucur de aerul de la beograd sau de mirosul dulceag de pe străzile budapestane, unde nu am avut niciun moment sentimentul ca aş fi vreun intrus, fiind locuri unde chiar mă simt ca acasă! la naiba! respect vouă dacă aveţi timp să scrieţi la un pahar de vin sau dacă sunteţi primitori şi aveţi grijă ca, acolo la voi, străzile şi casele să fie îngrijite! în rest, nici nu vreau s-aud!
—–
am mai spus-o, şi nu ştiu câţi înţeleg asta: în ceea ce priveşte mişcarea timişoreană şi în ceea ce mă priveşte pe mine, foarte mult contează prietenia şi sentimentele plăcute, lucruri stricate de diverse mizerii infiltrate între ceea ce ar fi trebuit să ţina totul strâns!
mişcarea muzicală, de 15 ani încoace, în loc să crească, stagnează şi se degradează, dar oamenii îşi permit să taie în carne vie şi să dea sentinţe, deşi ei nu au gustat nimic din ceea ce a însemnat timişoara acum 10-12 ani!
(asta e cam ceea ce s-ar fi putut vorbi foarte uşor la prima sesiune de discuţii din cadrul tmbase workshop 2006)
rock timişorean nu mai există demult, punk-ul a murit, hard-core-ul nu mai are parcă nicio vlagă, muzica electronică cu variaţiunile de rigoare, iarăşi, nu s-a mai făcut. sunt câţiva oameni care oferă muzică (sper că
se ştie despre ce vorbesc), dar şi atunci se găsesc tot felul de perverşi care să strice toată buna-dispoziţie în loc să profite de fiecare ocazie şi de fiecare gen prezentat, numai ca să se simtă bine! este revoltător că există doar două magazine de muzică într-un oraş pentru care muzica a însemnat o stare de spirit!!! magazine care nici măcar nu au vad, nici nu le vizitaţi!!!

echipa şi galeria lui poli (echipă care înseamnă foarte mult pentru mulţi timişoreni) sunt pervertite deasemenea
de tot felul de intruşi, ceea ce strică toată ideea de echipă fanion şi de galerie frumoasă şi civilizată! căcat!
este doar o inerţie care mai ţine şi commando viola ultra curva sud, iar asta e păcat!

muzica şi fotbalul… astea merg mână-în-mână… nu ştiu de ce, cred ca aşa a fost să fie sau aşa a fost dat.

[the clash — rudy can’t fail]

sunt pretinşi timişoreni peste tot în jur, care nu se descurcă în oraşul ăsta şi se cacă pe ei la auzul unor nume de străzi sau când vine vorba de foste birturi! conform unui studiu realizat în toată ţara, în timişoara se scuipă cel mai puţin pe stradă! dar, spun eu, m-am săturat şi de acele 3 procente care scuipă pe stradă, m-am săturat de coşurile de gunoi incendiate, m-am săturat de tomberoanele devastate, m-am săturat de toţi scârboşii
cu care sunt forţat să intru în contact, m-am săturat de mirosul acru de pişat din baruri!

[the clash — london calling]

toată trupa asta cu care intraţi voi în contact în ultimii 3 ani se bazează pe relaţii care dureaza de vreo 15 ani!!! iar mulţi nerecunoscători, veniţi să stricaţi şi puţinul de care ne mai putem bucura! fuck off tare de tot, în cazul ăsta! plecaţi înapoi de unde aţi venit şi nu vă mai întoarceţi niciodată şi să nici nu susţineti niciodată că aţi trecut pe aici!

(cred că şi germania, marea britanie sau s.u.a. se confruntă cu probleme asemănătoare, dar măcar au puterea şi oamenii care să le exprime prin muzică, filme şi toate accesoriile)

mult respect de la münchen la new york city, de la budapesta la londra, de la timişoara la stockholm! to the 5 boroughs înseamnă pentru timişoara fabric–elisabetin–iosefin–cetate–mehala! iubesc timişoara! nu love ro, love tm!

Posted in de prin ograda | 14 Comments »